Dacă Biblia nihilistă ar fi ultima carte care ar apărea pe lumea asta, se va găsi oare cineva să o ardă în public? Sorin-Mihai GRAD Cosmopolit filosof al culturii, succesor al lui Nietzsche și al lui Cioran, totodată exponent al titanismului și chiar al satanismului (artistic, nu religios !) byronian, Ștefan Bolea atacă în Evangheliile sale sinele, societatea, Universul, chiar divinitatea.
Dar gâlceava înțeleptului cu lumea nu are decât aparent – sau, cel mult, selectiv – un scop anihilator: asemenea monstrului lovecraftian nimicit de reflexia propriei imagini, trebuie să ne cunoaștem tarele pentru a le elimina.
Delectându-ne cu aforismele poetice, ni se relevă speranța mascată de necesitate – credința în materialul acum pervertit, dar esențial superior, din care e plămădit nu atât omul, cât umanistul.
Căci opera și personalitatea lui Ștefan Bolea sunt unele de răscruce, punct de intersecție a două căi binecunoscute generației `90 și pe care gânditorul nostru refuză încăpățânat să le abandoneze: calea artei și calea libertății.
Oliviu CRÂZNIC (Critic literar, autorul volumului de colecție Ceasul fantasmelor.
