Bucuresti de-a lungul veacurilor - nicolae gheorghiu

Situat in Campia Romana, pe o asezare milenara, Bucuresti constituie o adevarata vatra de istorie a natiunii.

Arheologii au constatat ca pe teritoriul sau au aparut repere ale activitatii omenesti inca in urma cu 150.

000 de ani, cele dintai semnale ale prezentei omului fiind uneltele de piatra cioplita.

Alte dovezi materiale, rezultate din cercetarile arheologice, atesta faptul ca pe locul unde se afla Bucuresti au locuit fiinte umane cu multe milenii in urma, in palolitic, neolitic, in epocile bronzului si fierului, in epoca geto-dacica, in timpul migratiilor gotilor, avarilor, pecengilor, al puhoaielor otomane etc.

Arheologii au scos la lumina numeroase asezari neolitice, ca su din epocile bronzului si fierului, precum si urme ale unor mici asezari geto-dacice.

Au urmat perioade in care orasul a fost confruntat adeseri cu diverse vitregii, fiind odata prefacut in cenusa de turci, devastat de un incendiu.

Va suferi sub dominatia fanariotilor, a rusilor, va suporta bombardamente in vremea celor doua razboaie mondiale, in primul fiin o perioada sub cizma prusaca.

A avut momente de ridicare si de decadere.

Istoria sa este marcata de o seama de evenimente, unele benefice, altele daunatoare.

Interesante sunt perioadele si modalitatile in care apar primele drumuri podite, cismelele, trasurile si birjarii, primul teatru din Bucuresti, posta romana, cu cele mai vechiu timbre, semnalate in Foto-Document, tramvaiul, Targul Mosilor, Ateneul Roman si Palatul Cotroceni, mustarile, primul meci de fotbal, moneda romanesca si calvarul ei, in Foto-Document fiind prezentate cele mai vechi monede si multe altele.

Istoria Bucurestilor cuprinde si momente precum apriga inclestare in lupta pentru putere intre partide si oameni politici, confruntarile adeseori sangeroase dintre putere si napastuitii sortii incheindu-se cu consecintele revoltelor din decembrie 1989.

Multe dintre visurile oamenilor s-au spulberat.

Dezindustrializat, orasul a devenit, in mare masura, un loc al somerilor, al oamenilor fara capatai, al cersetorilor, in care este deosebit de evidenta prapastia tot mai mare intre saracie si bogatie.