Lucrarea pune în lumină – în urma valorificării izvoarelor, a comparațiilor și corelațiilor făcute temeinic și cu metodă – că romanitatea românilor și figura împăratului Traian (și a regelui Decebal) din conștiința populară nu sunt un decalc după documentele culte și scrise, că ele s-au perpetuat, în forme diferite, alterate, modificate și chiar prin contagiune cu alte teme, din Antichitate până astăzi.
Evident, comparațiile judicioase ale profesorului Ion Taloș relevă influența literaturii culte despre romanitate asupra oralității și invers, adică preluarea elementelor din folclor despre Traian și latinitate pentru întărirea ideii conștiinței culte privind etnogeneza românilor.
Lucrurile sunt văzute deopotrivă diacronic și sincronic, în stabilitatea și în metamorfoza lor, încât cartea devine un tablou armonios al unei teme fundamentale pentru nașterea, devenirea și identitatea noastră ca popor.
(Ioan-Aurel Pop) Prezenta lucrare se bazează în principal pe texte tipărite, care sunt documente ale oralității din epocile în care au fost consemnate, începând din secolul al XV-lea, și pe materiale inedite din secolele al XIX-lea și al XX-lea.
Aceste materiale uimesc prin unitatea lor: cu toate că provin dintr-o perioadă așa de lungă și sunt dispersate cronologic și spațial, ele nu se contrazic, ci conduc la aceeași concluzie: românii știu că sunt urmașii romanilor.
Și chiar dacă unora le vine greu să admită că oralitatea a păstrat amintirea împăratului Traian în sud-estul Europei, înainte de toate, la români, timp de aproape două milenii, unele dintre tradițiile orale referitoare la construcțiile traiane ne obligă să le vedem originile în Antichitatea romană și să acceptăm că ele au traversat Evul Mediu și au ajuns până la noi.
Alte tradiții au fost create în timp, în jurul acestor construcții sau, altfel spus, construcțiile au constituit punctul de pornire pentru creații literar-folclorice de-a lungul celor două milenii.
(Ion Taloș.
67.90 Lei
Vreau să citesc
