S-a pornit timid, in anii maturitatii asumate, poezia Silvaniei Serban.
In versurile ei sta insa pitita inca baterea de inima a fetitei care scria in copilarie compuneri frumoase, pline de miez si tremura mai apoi de bucurie cand le dadea si glas, in fata clasei.
E radiografie de suflet si simtire.
Un tomograf care scaneaza emotii neinchipuite si pana acum nerostite.
Iar ele, emotiile, odata iesite la lumina, curg in torente.
E sufletul deseori sfasiat, ba de dor, ba de nostalgii, ba de iubiri stinse ori de iluzii destramate in neant.
Si, acelasi suflet, uneori mangaiat.
E curaj, e asumare si e talent.
De la Marturisiri albastre incoace, fata cu ochi albastri a mai crescut.
A prins a privi cu mai mult curaj lumea.
Jurnalista care a indraznit a trece, dupa ani buni de emisiuni culturale, de partea cealalta a microfonului, isi asaza din nou pe tava sufletul.
Asa cum e el.
Si vibrant.
Pentru ca nu anii de viata conteaza, ci viata din ani , nu-i asa? Sufletul Silvanei are anii IUBIRII.
Iar cu versurile ei vin la pachet regasirea si alinarea multora dintre noi.
Multumim de dar, Silvana! - Onelia Pescaru, jurnalist si psihoterapeu.
33.25 Lei
Vreau să citesc
