Înainte de a deveni faimos prin documentarele despre adâncurile mărilor, Jacques-Yves Cousteau s-a remarcat prin invențiile și premierele sale.
Lumea tăcerii este istorisirea primilor ani de carieră, perioadă în care Cousteau experimenta filmarea subacvatică, vâna minele marine ale naziștilor, căuta vechi epave cu încărcături prețioase, făcea primii săi pași în zoologia marină și stabilea noi recorduri în materie de scufundări.
Imediat după publicare, volumul memorialistic a devenit un bestseller.
La mai bine de jumătate de secol de la prima ediție, el rămâne un clasic al genului: s-a vândut în peste cinci milioane de exemplare și a fost tradus în zeci de limbi.
Documentarul cu același nume a fost distins cu Premiul Academiei Americane de Film și cu Palme d’Or.
Citește un fragment în avanpremieră de blog.
Te ţii strâns cu dinţii de muştiucul de cauciuc şi simţi presiunea în timpane pe măsură ce te scufunzi alături de Jaques şi Didi mai jos decât a făcut-o orice alt scafandru marin.
Dai nas în nas cu murene cu priviri de balaur – paznici de comori subacvatice, o dai parte-n parte cu epinefeli giganţi, detonezi mine marine lăsate în urmă de război şi cotrobăi prin epave după vase din porţelan pentru nunta lui Didi.
Apoi, cuprins de înşelătoarea beţie a adâncului , te întorci împleticit spre suprafaţă, sperând că vei evita un accident de decompresie.
Citește în continuare pe blog.
.
