Orizonturi

Originile globale ale științei moderne Superb.

Aceasta nu este doar o istorie a științei.

Este o istorie a lumii moderne văzută prin lentila științei.

– Los Angeles Review of BooksIstoria științei așa cum nu a fost niciodată spusă până acum: o poveste despre outsideri și eroi necunoscuți venind din afara canonului occidental, cu care suntem familiari cei mai mulți dintre noi.

Când ne referim la originile științei moderne, începem de obicei cu Europa.

Ne amintim de marile minți ale lui Nicolaus Copernic, Isaac Newton, Charles Darwin și Albert Einstein.

Dar istoria științei nu este și nu a fost niciodată un efort exclusiv european.

Copernic s-a bazat pe tehnicile matematice provenind din texte arabe și persane.

Legile mișcării ale lui Newton au plecat de la observații astronomice realizate în Asia și Africa.

Când Darwin scria Despre originea speciilor, a consultat o enciclopedie chineză din secolul al XVI-lea.

Și când Einstein a studiat mecanica cuantică, a avut ca sursă de inspirație pe de fizicianul bengalez, Satyendra Nath Bose.

Orizonturi este o istorie a științei așa cum nu a fost vreodată povestită până acum, dezvăluindu-și eroii necunoscuți, dar și faptul că cele mai importante descoperiri științifice au avut loc prin schimbul de idei al diferitelor culturi din întreaga lume.

În această istorie ambițioasă, revelatoare, James Poskett reformulează istoria științei, dezvăluind contribuțiile vitale pe care oamenii de știință din Africa, America, Asia și Pacific le-au adus acestei povești globale.

Îl chema Tupaia, era preot și navigator polinezian și se orienta pe mări urmând traseele stelare și unduirile valurilor.

El a făcut prima hartă a Oceanului Pacific pentru James Cook, ajutându-l pe el și pe alți exploratori europeni să se orienteze într-o lume pe care nu o cunoșteau, dar voiau s-o cucerească.

Îl chema Graman Kwasi, se născuse în Africa de Vest, dar a trăit ca sclav pe o plantație de zahăr din America de Sud.

Acolo a descoperit un remediu împotriva malariei care l-a făcut atât de celebru încât naturalistul suedez Carl Linnaeus a botezat o plantă în onoarea sa și l-a ajutat să-și poată dedica restul vieții studiului botanicii.

Îl chema Isaac Newton și a făcut una dintre cele mai mari descoperiri ale tuturor timpurilor, dar asta nu în timp ce aștepta să-i cadă un măr în cap, ci stând confortabil în biroul său și citind avid cărțile de călătorie ale navigatorilor și exploratorilor vremii sale.

Cu mintea sau cu pasul, oamenii și-au dorit întotdeauna să înțeleagă mai mult din lumea în care trăiesc, iar fiecare cucerire făcută cu gândul a fost întotdeauna urmată și de o cucerire făcută cu pasul, și invers.

James Poskett spune povestea istoriei științei și a oamenilor care și-au dedicat viața înțelegerii și, deopotrivă, cuceririi lumii, întrucât cei care au vrut s-o înțeleagă și cei care au vrut s-o cucerească au fost întotdeauna strâns legați unii de ceilalți, și așa continuă să fie și acum.

Pentru că puterea este, și a fost întotdeauna, cunoaștere.

– Laura Câlțe.