@rcadia/brindusa palade

Ecologie morala profeseaza Brindusa, ba chiar mai mult - spirituala.

Din toata Arcadia n-a mai ramas decit un zid idilic si desfigurare generala , in care pana si consacratele coline vorbesc un limbaj de lapte de smoala , iar soarele se cazneste sa rasara.

E un reportaj cu fond moral si pictura grotesca in care cad pana si cartolinele trimise din locuri privilegiate.

Versurile rupte, parca cu voluptate, reproduc si ele procesul acesta de desfigurare generala , tradusa de o imaginasie iritata.

Brindusa Palade este o poeta care a debutat in 2014 cu volumul Pustietatea aprinsa (Galaxia Gutenberg), prefatat de poetul Sebastian Reichmann, care o numea o poeta inclasabila , ce nu urmeaza un chemin battu, desi trimite pe de alta parte la o lunga traditie de rebeli ai spiritului .

Ulterior, a publicat volumele Inapoi in taverna cu ingeri (Tracus Arte, 2016) si Enceliada (Limes, 2018).

Claudiu Komartin a caracterizat-o ca pe o poeta culturala , ce este in acelasi timp un scholar (poeta a facut o cariera universitara si, intre anii 1995-2013, a publicat 14 volume de eseistica, cel mai recent fiind Infinitul fara nume (Galaxia Gutenberg, 2013)), care scrie o poezie inventiva si dinamica imagistic , dar predominant livresca, cumva asemanatoare cu lirica poetilor calculati ce au debutat in anii 70.

Dorin Stefanescu avea sa plaseze, in schimb, poemele din volumul Enceliada , intr-un interval creator, in care imaginatia e in libertate, intr-o vesnica sarbatoare a rostirii .