Schita pentru un tablou istoric al progreselor mintii omenesti - nicolas de condorcet

Schita pentru un tablou istoric al progreselor mintii omenest i a fost scrisa in intervalul de cinci luni, cat a stat ascuns in locuinta Doamnei Vernet, in Paris, unde s-a refugiat in momentul in care a aflat ca exista un mandat de arestare pe numele sau.

Publicata postum, lucrarea este considerata a fi un testament al Luminilor, cu maretia si limitele lor.

Aceasta tentativa de a privi istoria omenirii in totalitatea sa pentru a recunoaste aici manifestarile perfectibilitatii mintii omenesti se incheie cu o evocare extraordinara a viitorului umanitatii, unde entuziasmul filosofului se uneste cu sobrietatea savantului.

Obisnuinta unei vieti mai sedentare stabilise intre cele doua sexe o egalitate mai mare.

Femeile au incetat sa fie considerate simple obiecte folositoare, sclavi mai apropiati de stapan.

Barbatul a vazut in ele o companie si a inteles in fine ce anume puteau ele face pentru fericirea lui.

Totusi, chiar si in tarile in care au fost mai respectate, in care a fost proscrisa poligamia, nici ratiunea, nici justitia nu au mers pana la o reciprocitate intreaga in indatoriri sau in dreptul de a se desparti sau pana la egalitatea in ce priveste pedepsele pentru infidelitate.

In fine, in toate tarile, in toate timpurile, exista prejudecati diferite, dupa gradul de instructie al diverselor clase de oameni, ca si dupa profesiile lor.

Cele ale filosofilor fac rau noilor progrese ale adevarului; cele ale claselor mai putin luminate intarzie propagarea adevarurilor deja cunoscute; cele ale anumitor profesiuni acreditate sau puternice le pun piedici: acestea sunt cele trei tipuri de inamici pe care ratiunea este obligata sa ii combata neincetat si asupra carora nu triumfa decat dupa o lunga si grea lupta.

Istoria acestor batalii, cea a nasterii, a triumfului si a caderii prejudecatilor va ocupa deci un loc aparte in prezenta lucrare; ea nu va fi nici cea mai putin importanta, nici cea mai putin utila parte a ei.

- Nicolas de Condorcet.