Surasul clasicilor si alte surasuri/buciumeanu

Clasicii, s-a observat cu justete, sunt totdeauna consacrati ca simboluri ale universalului atemporal, dar tot mai mult, din pacate, inrolati in disciplina memoriala a comemorarilor.

Cum arata ei oare dezbracati pentru o clipa, prin insolitare hermeneutica, de hlamida ocrotitoare a clasicitatii lor ? Oferim cititorului in aceasta carte o lectura solicitanta a lor in sensul etimologic latin al lui sollicito - a imboldi, a ispiti, a zdruncina, in care clasicii, printr-o provocare exegetica a actualitatii ca jocuri de lectura presupunand un agent neasteptat de insolitare: shakespearian, goethean, baudelairian, bahtian, bachelardian, bloomian si nu numai, ce-i distanteaza de propria lor paradigma estetica, cea consacrata, de manual, a reductionismului scolar, devin interesanti ca si cum, inchise-n rame grele, atemporalele lor efigii ne-ar face, complice, cu ochiul si, de ce nu, ne-ar surade.