Texte adaugate/cecilia costache

In nimeni nu e nicio poezie, nu e decat o suferinta imensa, o minciuna ordinara, o lume la care visezi si in care nu vei avea niciodata curajul sa pasesti, pentru ca esti nascut din frica.

Frica de foame, de sete, de fiare si de frigul acela patrunzator care nu tine seama de anotimpuri, ci doar de unde, cand si cu cine dormi cand ti se umfla gatul de febra.

In rest, suntem niste cocolositi ai sortii scosi in piata sa vedem cum se vinde viata: galeti cu apa de ploaie, cutii cu de toate, cutii de fapt goale, filme in care nici nu stii daca ai jucat vreodata, flori care te ard in palma daca nu le prieste linia vietii sau flori care raman in pumn pana cand se usuca si hranesc fluturi de-o zi, cizme in care sobolanii ascund simptomele unor boli incurabile, o panglica albastra taiata brusc cu un foarfece.

Un dans nesfarsit al dresoarei de serpi.