Turbo

Care acasă îți aduce fericirea? Ori de câte ori revine pe Aleea Zorilor, Andrei Crăciun ne deschide ușa către o lume magică, pe care o reclădește din câteva tușe și o repopulează cu povești și personaje inegalabile.

Totul, cu singura privire posibilă, cea a copilului, mereu plină de uimire, naivitate, cruzime, curiozitate, franchețe, însetată să descopere viața, privirea care poate transforma banalul în fabulos într-o clipită.

Turbo are, așadar, mirosul copilăriei și ritmul melancoliei.

Și, atâta vreme cât ne refugiem între paginile ei, universul capătă mai mult sens și strălucire.

  În Turbo, Andrei Crăciun se reîntoarce în lumea poveștilor din copilărie, poate singura lume în care fiecare apariție devine personaj de colecție.

Subinginerul Oiță, Baba, Madam Bucuria, doctorul Melcu, Popa Danciu, Bărbosu, Pantelimon Octavia și ceilalți turbo-eroi ne poartă prin perioada postdecembristă și îndulcesc școala vieții, ca orice colecție care se respectă.

Moartea se strecoară și fură pe capete, dar poezia copilului de pe Aleea Zorilor e mai abilă, păstrând colecția intactă pentru cititori.

Un roman scris dintr-o singură frază, care dă o stare de melancolie cum puține cărți o fac.

Să ne bucurăm, vorba unui personaj.

Bogdan Muntean.