Ultimul inger trist - alexadru d. lazar

- Motivul pentru care eu fac asta l-am mai precizat… supravietuire, asa ma hranesc, continua vocea nestingherita.

M-ati facut nenorocit, ei bine, da, accept cu seninatate, asa este, aveti dreptate.

Sunt nenorocit, dar nu neaparat din cauza mea.

- Acum a venit acel moment cand noi ar trebui sa te compatimim sincer, probabil sa-ti si plangem putin de mila, nu-i asa? intreba artizanul, gasindu-si puterea sa fi e ironic.

- Imi place ca ai umor, sunt impresionat, nu credeam ca aceia ca tine pot fi in stare de asa ceva.

- Vrei sa stii de ce as fi eu in stare, animal blestemat? interveni brutal si politistul.

- Intr-adevar, poti sa zici ca sunt si blestemat, continua vocea nestingherita.

- Iesi la lumina, spurcaciune, daca ai curaj, sari numaidecat si artizanul.

- Si de ce credeti voi ca n-as avea, ma rog? Nu pot decat sa va multumesc pentru toate frustrarile si tulburarile voastre.