Un caftan pentru don quijote/victor ivanovici

Drept cadru general al discutiei noastre propun o po etica a traducerii.

Dupa parerea mea, aceasta disciplina - al carei teritoriu incalca (bachiar incaleca ) domeniile lingvisticii teoretice si aplicate, teorieiliteraturii si creatiei literare - se pliaza pe modelul actuluicomunicarii.

Dupa cum se stie, actul respectiv implica un producator de mesa je, mesajul sau textul produs si un receptor sau lector (care arareori e unul cu totul pasiv; cel mai adesea el exercita functia de interpret al mesajului ori textului).

Sa observamacum ca procesul traducerii este compus de fapt din doua acte decomunicare inlantuite, dintre care primul se desfasoara in spatiullimbii si culturii de plecare, adica al Limbii sursa, iar celalalt insfera limbii si culturii de destinatie, altfel spus a Limbii tinta.

Traducatorul re prezinta veriga de legatura dintre cele doua segmente,caci lui ii incumba at t lectura si interpretarea textului sursa, c t siproducerea textului tinta.