Pozitia lui Jung in problema religiei, una dintre cele mai interesante si mai nuantate adoptate vreodata de un psiholog, a trezit numeroase discutii si controverse.
Teologii l-au acuzat de psihologism, iar psihologii si psihanalistii de misticism.
Asemeni lui Freud, Jung considera religia ca pe rezultatul proiectiei in cer a psihismului inconstient.
Spre deosebire de Freud, care deriva religia din inconstientul personal (complexul patern) si o considera un fenomen trecator, o iluzie, pe care stiinta o va risipi, Jung atribuie religiei perenitatea pe care o au arhetipurile inconstientului colectiv din care deriva, adica eternitate.
Functia religiei este nu numai perena, ci si vitala, in masura in care asigura, intr-o forma simbolica, legatura dintre inconstientul colectiv si constiinta.
Daca astfel de afirmatii pot fi catalogate drept mistice, va decide cititorul prin lectura proprie.
Dupa cum, aceeasi lectura va decide daca optiunea lui Jung de a-si limita cercetarea doar la faptele accesibile psihologiei (simboluri si credinte religioase) poate fi calificata drept reductionism psihologic.
Madeleine Jacquet Serban Ionescu
31.95 Lei
Tracy Crossley
39.00 Lei
Viktor Frankl
31.00 Lei
Anamaria Prodan Reghecampf
59.50 Lei
Anamaria Prodan Reghecampf
59.50 Lei
