Fasoaica. proza scurta/florentin gabriel niculescu

Ca sa scrii proza, zicea Marin Preda, trebuie sa patesti ceva .

Autorul povestirilor scurte ce urmeaza pare sa scrie ceea ce a cunoscut sau chiar a trait (a patit).

Fasoaica da, la prima lectura, o impresie de autenticitate.

Personajele vorbesc, nu fac literatura.

Vorbesc natural, cuvintele sunt suspicioase, duplicitare, ca si viata de toate zilele.

Semne, inca o data, pozitive pentru un autor care vrea sa fie grefierul starii civile si sa fixeze, in miscarea haotica a vietii cotidiene, cateva caractere.

Vazand toate acestea, putem spune ca in volumul Fasoaica exista o substanta epica si un punct bun de plecare pentru proza promitatoare.