Insotitori de noapte/aurelia marin

Zonele de umbra se inmultisera, caldaramul garii trepida sub manevra trenurilor care veneau si plecau, echilibristica a propriilor oase, confuzie.

Un soi de dureroasa intoarcere in cotidianul banal, zgomotos, starea aceea speciala pe care o cunostea atat de bine George Nechita.

Tinea o zi, tinea doua, uneori mult mai mult, cand aveam sa umblu asa deraiata, deraiata rau.