Ramas-bun, gabo si mercedes. amintirile unui fiu despre gabriel garcia marquez si mercedes barcha/rodrigo garcia

Un omagiu cald, incarcat de amintiri placute si, in acelasi timp, dureroase.

- Kirkus Review Fiul mai mare al lui Gabriel Garcia Marquez a simtit nevoia, dupa moartea mamei sale, sa-si ia ramas-bun de la ambii lui parinti, care s-au stins la doar cativa ani diferenta.

Rezultatul nu este nicidecum o carte trista, ci reprezinta expresia unei iubiri profunde, desi retinute.

Fiecare rand reflecta un omagiu tacut, deseori amuzant, adus atat tatalui celebru, cat si mamei care a fost un adevarat stalp al familiei.

Si totul alcatuieste o imagine fina, subtila si eleganta a unuia dintre cei mai mari scriitori ai secolului XX si a familiei sale.

As da orice sa petrec o ora cu tatal meu cand era un strengar de noua ani, sau cu mama cand era o fetita plina de viata, in varsta de unsprezece ani, amandoi incapabili sa banuiasca vietile extra- ordinare care ii asteptau.

Si asa, ingropata in adan- cul mintii mele, se afla preocuparea ca poate nu i-am cunoscut suficient de bine si, cu siguranta, regret ca nu le-am pus mai multe intrebari despre detaliile din viata lor, despre gandurile lor cele mai ascunse, despre cele mai mari sperante si temeri ale lor.

- Rodrigo Garcia.